Postul Craciunului

"Postul Craciunului a fost rânduit de Biserica pentru pregatirea credinciosilor în vederea întâmpinarii marelui Praznic al nasterii Domnului. El ne aminteste de patriarhii si dreptii Vechiului Testament si de postul de 40 de zile al lui Moise, pe Muntele Sinai, înainte de a primi Legea Decalogului ( Cele 10 porunci), scrisa de Dumnezeu pe table de piatra.

Ca vechime, primele mentiuni legate de practicarea Postului Craciunului provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin si episcopul Leon cel Mare al Romei. La început, crestinii nu posteau toti la fel si acelasi numar de zile. De exemplu, unii posteau numai sapte zile, altii sase saptamâni; unii tineau un post mai aspru, altii unul mai usor. Sinodul local din Constantinopol tinut la anul 1166 ( sub patriarhul Luca Chrysoverghi) a uniformizat durata postului Nasterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotarând ca toti credinciosii sa posteasca timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.

Din punct de vedere al alimentatiei, este un post mai usor fata de cel al Pastelui, având multe dezlegari la peste, ulei si vin. Astfel, pot fi mâncate preparate din peste în toate zilele de sâmbata si duminica în perioada 21 noiembrie si 20 decembrie inclusiv, pe 21 noiembrie, de sarbatoarea Intrarii în biserica a Maicii Domnului, în zilele de praznuire a unor sfinti cu cinstire mai larga în toata lumea ortodoxa, precum 30 noiembrie ( Sf. Ap. Andrei), 4 decembrie ( Sf. Varvara), 5 decembrie ( Sf. Sava), 6 decembrie ( Sf. Nicolae), 9 decembrie ( Zamislirea Sfintei Fecioarei Maria), 18 decembrie ( Sf. Cuvios Daniil Sihastrul), 20 decembrie ( Sf. Ignatie Teoforul). În afara de dezlegare la peste, în zilele mentionate pot fi consumate si vin si ulei. Abia dupa aceste 40 de zile de post si rugaciune, crestinii se pot bucura pe deplin de Nasterea Domnului, de pe 25 decembrie.

Ultima zi a postului Craciunului ( 24 decembrie) este numita si ajunul Craciunului si este o zi în care se obisnuieste a se tine un post ceva mai aspru decât în celelalte zile."